In programul politic al Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei (UNPR) sunt identificate cateva probleme majore ale stangii romanesti actuale, reprezentate de PSD. Una dintre ele este caracterul conservator al PSD, perpetuat si exersat in 20 ani de democratie..
„Politicile de stanga moderne nu sunt reprezentate in Romania de nicio formatiune politica. In prezent, discursul si practica politica de stanga, promovate de PSD, prelungesc saracia si slabesc statul, fiind nereformate si tributare unei viziuni conservatoare.”, spun ideologii UNPR (Alin Teodorescu si Vasile Dancu, se spune), in programul politic.
UNPR isi propune, asadar, sa reprezinte stanga progresista, cea care se manifesta ca o forta activa, revolutionara in societate. Sa fie ceea ce nu e PSD, un partid care si-a cultivat, din ratiuni electorale, preponderent profilul asistential si nu a fost niciodata adeptul schimbarilor radicale in societate.
Astazi, stanga europeana, din care fac parte sau spre care tind cele doua partide, e definita de un concept central: incluziunea. Incluziunea este modul concret prin care se asigura egalitatea de sanse. Incluziune inseamna regandirea raportului dintre minoritate si majoritate, prin intelegerea diversitatii si a identitatii. Diversitatea, prin constientizare si prin mediere, devine factor de coagulare, si nu de excludere.
Rafinarea si afirmarea ideologica a stangii romanesti inseamna depasirea conservatorismului, ca principiu identitar. A fi activ si revolutionar nu se face doar prin invocarea lui Guevara. Sincronizarea cu stanga europeana inseamna, printre altele, reevaluarea relatiei dintre stat si biserica (accentuarea laicizarii si separarii) sau protectia drepturilor minoritatilor (fie ele si sexuale), fara a te gandi in primul rand la pierderi sau castiguri electorale.
Daca PSD isi doreste sa fie de facto parte a stangii europene, atunci pozitii precum cea exprimata de Victor Ponta la Toplita nu-si au locul. Peremizarea discursului stangii, ca tactica de recucerire a Ardealului, e doar oportunism politic. Incluziunea nu are nimic de-a face cu infierarea, plina de prejudecati, a unei minoritati. Daca Zapatero e model, atunci lupta sa cu Biserica Catolica ar trebui sa fie inspiratie. Mai mult, stanga nu poate avansa ca principiu de baza al actiunii politice familia crestina, adica ceea ce promova PSD in anul electoral 2009.
Daca UNPR e coerent discursiv, astept cu atentie sa vad cum se va descurca actional. Ii astept pe Oprea, Ontanu si Iordanescu sa nu mai ia parte la atatea sfintiri de biserici, ci sa vorbeasca despre laicizare, despre transparenta si echidistanta in finantarea cultelor. Astept sa-i vad pe Sirbu, Oprea si Diaconescu la marsurile homosexualilor, aratand ca lupta pentru drepturile minoritatilor. Mai exact, ii astept sa faca exact ceea ce condamna la social-democrati si ceea ce nu m-as astepta niciodata sa vad la PSD.
Asumarea ideologica a stangii nu e un panaceu. Presupune si un risc electoral major, precum cel al luptei impotriva traditiei. Conservatoare, stanga romaneasca nu va fi niciodata europeana, ci doar post-comunista. Ne face cineva o surpriza?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu