luni, 29 martie 2010

Elodia politica (II)

Moto: In minunata lume noua, sa facem ca adevarul sa devina atat de irelevant, incat sa ne mire.

Dan Andronic vorbeste azi despre balauri cu multe capete si despre alinierea pesedistilor in cazul Voicu. Intreaga presa este excitata de cererea lui Voicu de a fi audiat inca o data si de a fi repetat votul in Parlament. Discutia publica e cantonata in caldutul loc unde strambele bagate din interes intalnesc ignoranta, sora aparent benigna a prostiei.

Cateva clarificari ar fi oportune, cel putin din punct de vedere legal.

Votul asupra incuviintarii arestarii senatorului Voicu nu este nici legal, nici ilegal. Mai exact, asemenea termeni nu se aplica hotararilor interne ale Parlamentului. Hotararile de acest tip ale Parlamentului, luate prin vot, nu se supun niciunui fel de control, nici macar celui al instantei de contencios constitutional. Asa cum s-a statuat prin decizii, Curtea Constitutionala nu poate lua in discutie asemenea hotarari, chiar daca ele s-ar face prin incalcarea prevederilor regulamentare (in fapt, ceea ce invoca Voicu – lipsa audierii in plen). Ca sa fie mai clar, trebuie spus ca exact acelasi lucru urmareau pedelistii in cazul debarcarii lui Geoana: chiar daca demersul era neconstitutional, odata ajuns la vot si fostul presedinte PSD demis, Curtea Constitionala nu putea face nimic pentru a invalida decizia. Iata deci una dintre ciudateniile sistemului constitutional romanesc: deciziile interne ale Parlamentului, fie ele ilegale sau neconstitutionale, nu pot fi atacate. Cel mult, pot exista clarificare din partea CC, aplicabile numai pentru viitor. Procedural mai trebuie spus ca orice cerere a unui senator este analizata in Biroul Permanent. In cazul foarte putin probabil in care solicitarea sa este acceptata (desi lucrurile nu merg atat de repede, mai ales ca trebuie sa se pronunte si Comisia Juridica), Voicu ar fi vorbit in plen abia marti seara sau miercuri dimineata, tarziu dupa ce cererea de arestare ar fi fost judecata (marti, ora 11:00).

Dincolo de schemele disperate de supravietuire personala ale lui Voicu, ce s-a intamplat ieri chiar pune PSD intr-o pozitie favorabila, distantandu-l de teatralistul sau senator. Ieri si astazi am avut parte de reactii ferme in PSD impotriva cererii lui Voicu, formulate de Grebla, Ponta si Geoana. E ciudat cum, cel putin imagologic, spatiul dezbaterii e confiscat intre pesedistii cei buni, legitimi, si balaurul, general SPP. Alaturi de intrarea in scena a unor informatii despre coruptia din SRI (sursa: Dumitru Iliescu) si despre legaturile lui Voicu cu politicieni din zona puterii (UDMR?), miscarea pune PSD in pozitia de a castiga o a doua lupta, dupa suspendarea din partid a celui caruia DNA i-a cerut arestarea. E insa doar o lupta, iar viitorul le poate face mari surprize social-democratilor.

Cand, la nivel de comunicare publica, Voicu se lupta cu colegii sai social-democrati in privinta avizului Senatului, e putin cam mult vorbesti despre balaurul cu capetele liescu, Nastase, Geoana sau Hrebenciuc, care-l apara pe senator. Din pacate, teoriile conspiratiei nu au niciodata realitatea ca punct final, ci doar ca punct de plecare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...