Primul care a deschis gura a fost prim-ministrul Ponta. Într-o enumerare de posibile măsuri pentru 2013, a apărut și ideea forfetarului. Doar ideea, niciun detaliu semnificativ.
Pentru cei mulți cu amintirea încă proaspătă a impozitului minim al lui Pogea, semnalul de alarmă a sunat. Unul din primele „cadouri” ale guvernării pentru IMM-uri.
Solicitat să vină cu mai multe amănunte, premierul a spus că măsura i-a fost propusă de ministrul delegat pentru IMM-uri, Maria Grapini, altfel membră PC. Ca să nu pară că are lecția chiar total nepregătită, Ponta a reluat discursul din 2009 al lui Boc despre firme care sunt pe pierdere și nu plătesc impozite, care sunt împrumutate de patroni, despre evaziunea fiscală, cu deosebire cea din turism. Premierul a vorbit și despre un proces de consultare, în care să se decidă dacă și în ce formă vom avea acest nou impozit.
Încet-încet, subiectul ia amploare. Aseară, ministrul Grapini era pierdută toala la TV, la B1, pentru că nu era în stare să dea niciun detaliu despre măsură (marea ei idee, dacă e să ne luăm după Victor Ponta). Vorbea tot despre consultări și pasa responsabilitatea la Ponta, care a anunțat măsura fără a fi bine studiată înainte. Ministra se răstea la jurnaliști, se arăta revoltată de întrebările acestora, dar nu era capabilă să spună trei cifre care ar justifica o astfel de politică publică.
Cred că suntem în fața primului dezastru comunicațional al noului Guvern. Evit să mă refer la dezastrul elaborării și planificării politicilor publice în România, cu toate că el este adevărata sursă a problemelor.
Guvernul Ponta II încalcă o regulă elementară – ca să comunici, trebuie să ai ce să comunici. Guvernul defilează cu o idee (nu cu o politică publică, deci) fără a avea niciun fel de pași făcuți în direcția acesteia (sau cel puțin asta e impresia publică):
• Nu are studii și analize care să arate necesitatea măsurii.
• Nu are o propunere pe care să o lanseze în dezbatere publică: cui s-ar aplica, care ar fi detaliile sale, cum s-ar aplica.
• Nu există nici măcar coerență în comunicare, cu Ponta și Grapini aruncându-și pisica de la unul la altul.
Proporția dezastrului e cu atât mai mare cu cât e vorba despre introducerea unei noi taxe. Una foarte similară cu cea introdusă de un Guvern altfel printre cele mai detestate din istoria recentă. Una împotriva căreia Ponta și USL au tunat când erau în opoziție, vorbind despre „suta de mii de IMM-uri închise”.
Nu înțeleg ce proces de consultare publică ar putea exista când Guvernul nu este în stare să articuleze un proiect. Consultarea publică presupune dialog în jurul unei idei, nu o clacă bună de difuzat în buletinele televiziunilor de știri prietene.
Acest stil de comunicare nu are cum să aducă eficiență, ci doar nervi și frică pentru cei care se simt vizați (turism și servicii, în primul rând). Senin, Guvernul începe să-și consume capitalul de încredere, cu exerciții infantile de elaborare și comunicare de politici publice. E, la început de ianuarie, un start ratat.
Este poate acesta stilul Guvernului de a anunța veștile proaste. Ceva similar s-a întâmplat și cu noua taxă auto – s-a anunțat un timbru de mediu (pentru care nu avem detalii) și s-a revenit la taxa care se suspendase în 2012. Nici cu bugetul nu s-a început mai bine, apropo de brambureala transparență vs. secretizare. Oricare ar fi strategia de a anunța vești proaste, nu cred că jumătățile de adevăr care să pună sute de mii de oameni pe jar pot fi eficiente. Fără comunicare bine argumentată, fără comunicare sinceră, fără planificarea comunicării și fără evitarea de a deschide gura atunci când nu ai nimic de spus, Guvernul Ponta riscă să o ia pe același drum pe care a sfârști Boc.
Conspiraționiștii de serviciu îmi vor spune că Ponta vrea să-i rupă „puțin” gâtul lui Grapini. E o miză prea mică, tot Guvernul lui are de pierdut. Sau mă înșel eu?
Învață ceva Guvernul din acest start comunicațional dezastruos și se apucă să comunice informat și complet? Înțelege Guvernul că nu poți să arunci cu vorbe în stânga și în dreapta când e vorba de taxe și când sute de mii de oameni, cel puțin, sunt în cauză?
Voi ce credeți?
Credit poză aici
Guvernul Ponta 2 comunică la fel de prost ca Guvenul Ponta 1, nimic nu s-a schimbat. Bîlbele jenante ale purtătorului de cuvânt au stârnit hohote de la început. Au mai fost situații în care cabinetul a vorbit pe mai multe voci, îmi vin acum în minte Oltchim sau Roșia Montană, unde una zicea Chițoiu, alta Ponta. Au fost situații în care guvernul a făcut un balet de înțeles cu acte normative, vezi spre exemplu ordonanța privind CNA (oare a fost publicată în cele din urmă?).
RăspundețiȘtergereA învățat guvernul ceva în șase luni de bâlbe? Evident, nu. Oamenii de la comunicare sunt aceiași, iar prima măsură a fost să clasifice proiectul de buget, fără explicații. Disputa inutilă despre taxe locale cu primarul Boc tot la prostii de comunicare intră.
Mă aștept deci să continue același tip de comunicare proastă pe măsură ce guvernul va avea de anunțat și alte măsuri nepopulare. Și încă nu a intervenit Băsescu să le pună bețe în roate. Stai să vedem cum se vor descurca cu vizita FMI și constatările că nu ne-am făcut treaba.
Trebuie sa recunosc marea diferenta intre purtatorul de cuvant al lui MRU, Suciu si cel al lui Ponta, Zaharescu. Neintelegand concepte si realitati ale meseriei, Zaharescu a adus de multe ori confuzie si comunicare ineficienta pentru Guvern.
RăspundețiȘtergereDe acord cu ce spui, Ovidiu. Ponta pare ca nu s-a trezit din victoriile politice ale lui 2012 si crede ca guvernarea e acelasi lucru cu lupta de gherila pe care a dus-o in PSD si cu Guvernul BOc/MRU.
Vazandu-l si la B1 TV luni, sentimentul pe care il transmite e cel al arogantei, de „stim noi mai bine, nu va spunem, dar credeti-ne pe cuvant”.
Inca ma gandesc ca isi vor da seama ca nu au atat capital politic incat sa actioneze atat de neprofesionist.
Dar cand ma uit si la ce face Marga la ICR, scap de iluzii.
Pacat, pentru ca o comunicare decenta ar putea asigura. Nu e atat de greu. Si ar face si mai acceptabile masurile nu usoare care ar trebui luate.