ONG-urile si politica, pe partea economica

In Romania, am invatat sa ne multumim cu putin. E doar constatarea, amorala si prezenta. Nu se mai cauta in spatiul public democratia, marea democratie, Solutia, asa cum se intampla in anii '90. Azi se cauta precaritati de democratie, indicii ale acesteia. In culmea excitarii democratice, unii confunda, intr-un gest invalid logic, particularul cu generalul, gandind in termeni de inductii.

Cred, totusi, ca e bine sa fie cautate semnele democratiei in toate segmentele vietii publice. Indicii ale democratiei si transparentei, gasite oriunde, aiurea, pot declansa speranta sau o mai pot intretine. Cautarea indiciilor e toaleta eleganta a reformei, care se poate insinua mai usor in sufletul unei societati daca vine imbracata ca pentru un bal vienez, veche in spirit si frumoasa ca un trandafir din gradina Operei.

Daca azi democratizarea a atins natiunea maghiara din Romania, cred ca e timpul ca democratia sa mearga mai departe. Nu e timpul rozelor ce mor, dar a venit clipa ca si societatea civila, in pragul unor alegeri importante, sa-si dea examenul de maturitate. Tunurile, deci, pe organizatiile non-guvernamentale si pe presa. Daca presa a mai primit totusi obuze, devenind destul de publica radiografia ei, organizatiile non-guvernamentale se lupta sa iasa la lumina si nu vor. Trebuie, deci, in spirit civic, ajutate.

Cum politica e deseori judecata de societatea civila ca nociv asociata cu economicul, ar fi interesant de vazut cum ONG-urile, pe filiera economica, sunt legate de politic. Demersul, foarte stangaci - e adevarat - al lui Chiuariu, a incercat sa deschida o usa, dar nimeni nu a vazut paduricea de copaci. Oricum, nimeni nu s-a gandit (sau n-a vrut) sa intre in padure.

Astept inceputul razboiului fraticid, cand presa va porni la astfel de analize. Va asigur ca rezultatele vor fi pline de invataminte si purificatoare, in acelasi timp.

"Basescu vrea sa ma puna pe tusa"

In discursul celui mai "fost" om politic din Romania sunt cateva elemente care frapeaza, care sunt imediat remarcate. Atentia observatorului se concentreaza nu asupra noutatii unor idei, ci asupra perseverentei si patosului de care Nastase face uz, incercand violent sa beneficieze de pe urma vechiului "divide et impera", reinterpretat politicianist.

Multi spun ca Nastase se victimizeaza: acelasi discurs, devenit obositor, despre rafuielile politice ale lui Traian Basescu, transferate in justitie, oboseste, pare prea putin pentru proiectul de revenire al marelui vanator. Intrebarea mea este daca fostul premier ar putea sa faca altceva.

Am sa incep sa raspund prin a detalia ce nu poate Nastase sa faca acum: nu poate sa-si piarda vremea cu proiecte, sa fie ideologul de serviciu al PSD-ului, carturarul lasat cu ale lui pana innebuneste. Intr-un proiect politic, timpul are rabdare cu tine, pentru ca tu ii dictezi trecerea, tu ai painea si cutitul, hotarand ce faci azi si maine. Fostul presedinte al PSD trebuia (poate s-a si ocupat - dupa rezultate, nu indeajuns) sa definitiveze proiecte politice pana in 2004, acum e cel mai putin indicat. E nevoie sa inteleaga ca proiectul politic este ulterior luptei politice, iar lupta politica e ceva care incepe, pentru el, din Kiseleff si se termina la Cotroceni. Proiectele politice sunt doar garnitura.

Forta pentru a fi numita forta trebuie perceputa. Constructiile savante politice, de care Nastase este perfect capabil, pot fi receptate de foarte putini, istorici si intelectuali pedanti, si n-o sa ajunga niciodata la electorat. Electoratul vrea masura fortei, perceptia ei nedisimulata in idei de schimbare ca aluzie la ineficienta celor prezente. Electoratul vrea lupta, vrea adversari, vrea sange si lacrimi.

Lupta politica trebuie atat declansata, cat si legitimata. Nu poti fi razboinic impotriva vantului si nici nu poti sa contesti fara indreptatire. E obligatoriu sa indeplinesti cele doua conditii; fiind vorba de politica, ai alibiul de a le putea fabrica si promova pe amandoua.

Esti un politician de talia celui cu care te lupti. Iti alegi adversarii pe masura nivelului la care esti. Iata de ce se lupta Nastase tot timpul cu Basescu. Multi ar spune ca e inconstienta ceea ce face, cand la el in partid, in conducerea acestuia, e poate mai hulit decat la Cotroceni. Dar situatia e aici asemanatoare declansarii operatiunilor in Irak din 2003: tintesti centrul, il cuceresti si apoi toata tara iti e la picioare. La ce bun sa-ti pierzi vremea rafuindu-te cu Geoana, cu alti PSD-isti care au prins curaj si care in turul 2 din 2004 erau la vanatoare, cand aces lucru e doar un razboi de uzura, ce nu poate fi niciodata castigat? In momentul in care Nastase va fi perceput ca adversarul lui Basescu (inversandu-se raportul din 2004), atunci va castigata si lupta interna. De aceea, drumul urmat e unul bun: fostul prim-ministru ataca cu tarie si perseverenta in Zeus, pana isi va indeplini scopul. Cauta cu obstinatie sa arate tuturor care ii este adversarul. Ajutat si de erorile lui Basescu, dovada a faptului ca puterea nu doar corupe in mod absolut, ci si uzeaza in aceeasi masura, Nastase a revenit mai devreme decat si-ar fi inchipuit si se pregateste sa aiba dreptul de a utiliza baioneta din prima linie.

Ai, deci, adversar. Iti trebuie legitimitatea. Intr-o lupta anti-coruptie pe care Basescu o prezideaza cu abnegatie si care are rezultate precum Romania in productia de banane, inconsecventele justitiei, erorile procedurale si tot climatul de politic care pluteste in sfera puterii judecatoresti l-au ajutat pe nepotul, prin alianta, al matusii Tamara. Tot mai clar, in lipsa pasilor din justitie, imaginea victimei se contureaza. Poporul, simtitor, pune la suflet, se indoieste si ii este mila: "Saracul, poate are dreptate". Deci, legitimitatea castigata in raport cu adversarul declarat isi arata trupul tocmai din spatele dosarelor alitaului prezidential, Daniel Morar.

In aceste circumstante, Nastase are toate premisele sa revina. Strategia e bine conturata, ii trebuie doar perseverenta. Cum se spune, rabdare si tutun. In relatia cu Basescu, niciun alt politician roman nu si-a facut planurile (sau nu e in stare sa le indeplineasca) atat de bine pe cat le-a facut Nastase.

Asadar, contrar opiniei generale, ceea ce face Nastase in toate emisiunile e cel mai bun lucru. Bina gandit, poate bine tintit. Pentru "prietenii" din PSD, un mare ajutor pentru vanator ar fi aruncarea sa in lupta politica a localelor, sa-si arate forta.