Mișcarea Populară - PDL va continua să trăiască din pensia lui Băsescu

Ideea Mișcării Populare a apărut prima oară în spațiul public în aprilie 2011, înaintea Congresului PDL. Era o modalitate prin care Traian Băsescu le arăta bățul celor de la PDL, dispuși la acel moment să-l voteze pe Blaga în dauna lui Boc la Congresul din mai. Sperietoarea a funcționat, partidul s-a conformat.

Acum, în 2013, Mișcarea Populară este iar scoasă din sertar. De la vehiculul furatei Elena Udrea a ajuns fundația consilierilor prezidențiali de dreapta, conduși de fosta speranță a stângii, Cristian Diaconescu.

Ce se întâmplă nu e decât șantaj sentimental din partea lui Traian Băsescu. Nimic diferit față de 2011. După ce a crezut că Udrea poate câștiga, acum Traian Băsescu utilizează trucul Mișcării Populare pentru a-și aduce înapoi partidul, în genunchi, cerând iertare. Uitați-vă la toate declarațiile liderilor PDL, începând cu Oltean, cu Florea, cu Videanu și terminând cu umilitul Blaga și veți vedea că tehnica funcționează! PDL a greșit puțin, dar tot vrea rația de „soare” de la Cotroceni. Păstrând metafora lui Videanu, copilul cam idiot nu are curaj să plece din casa părintească și să-și caute drumul, așa că-și cere scuze părintelui deranjat de gândurile de independență ale odraslei.

PDL va continua să trăiască din pensia lui Băsescu, cu riscul ca, după decesul politic al acestuia, să poată spera la un ajutor social de 5-7%.

Mișcarea Populară e pastila care controlează și prostește și mai tare un PDL fără idei și fără curaj.

Sursă imagine aici

Sfârșitul PDL se amână

Update: Videanu confirmă în parte ce spun mai jos. Mandatul lui Blaga e pe un an, cu drept foarte improbabil de prelungire după europarlamentare. Un armistițiu

E greu să pui pe picioare rapid un partid în România de astăzi, dacă nu ai o conjunctură tip Dan Diaconescu.

A strânge semnături (că doar nu mai repetă nimeni prostia preluării unui partid, ca MRU), a mobiliza resurse enorme pentru organizare, a comunica eficient și a aștepta înregistrarea în justiție sunt acțiuni care pot fi cu greu făcute într-un an. Marile risc al unui partid pornit de Udrea&Co. acum este un eșec fără apel la alegerile europarlamentare din mai 2014. Un astfel de eșec face 2016 o himeră.

Varianta așteptării e mai bună.

E greu de crezut că Blaga va putea ridica partidul. Marea lui provocare este să-l țină la 16%. Nu are nerv, nu are sclipire, nu are discurs. El vorbește unui electorat pe care PDL l-a pierdut în 2012, odată cu dispariția a 40% din primari și a 12 președinți de CJ.

Să presupunem că PDL ia un 16% la alegerile europarlamentare. E suficient? Nu. Mai poate rămâne Blaga președinte? Nu.

Repetăm ce s-a întâmplat după eșecul de la locale din 2012. Un nou Congres la PDL deci.

Dar cine să vină șef la PDL cu șase luni înainte de prezidențiale? Ghici ghicitoarea mea...

Udrea, validată ca lider de Congresul de sâmbătă, nu va avea încotro. Va deveni Președinte și, dacă va exista un al doilea tur la prezidențiale, candidatul PDL nu va fi acolo.

După prezidențiale, Traian Băsescu va avea în față un PDL distrus. Nu va avea ce să facă decât să reconstruiască dreapta. Va fi ca acel țăran care, întors de la război, își găsește gospodăria praf. Nu va avea încotro decât să se apuce de muncă. Întrebarea e cu cine.

Sursă imagine aici

Scurt exercițiu de imaginație după Congresul PDL

Băsescu a spus „adio” PDL. Teatral, cu vestă, cu perdea.

Deci PDL e, oficial, liber de Traian Băsescu.

Faceți exercițiul de a găsi în zbaterile învinșilor doar metode pentru a crește tensiunea dramatică!

Redesenarea cărărilor între PDL și PNL, via Frunzăverde și alții, sub auspiciile presiunilor PPE (un an până la europarlamentare, vă amintesc) e un pericol major pentru PSD.

Cel mai mare partid din România se poate trezi aruncat în opoziție, dacă se rupe USL și, du coup, se reface vechea, adevărata Alianță D.A. Parcă e 2004-post alegeri, fără soluția imorală.

Pentru toate acestea e nevoie, în următorul an și jumătate, de Traian Băsescu. Care trebuie convins să mai reevalueze o dată. De data asta, PDL și PNL.

O fi greu?

Sursă imagine aici