E greu de explicat prestația lui Obama din prima dezbatere cu Romney. Mai precis, lipsa de angajament a Președintelui în funcție. Deși nu s-a uitat la ceas, Obama părea mai degrabă precum George Bush Senior în dezbaterea cu Clinton și Perot din 1992 – aștepta să se termine mai repede.
Oricare ar fi fost strategia, e clar că execuția l-a trădat pe Obama. Rezultatele sondajelor la cald, precum și analiza specialiștilor, consultanți politici sau jurnaliști, fie ei democrați sau republicani nu au lăsat nicio îndoială în privința câștigătorului dezbaterii.
Obama a încercat să reducă pierderile atacând energic a doua zi. Președintele SUA a acuzat, într-un miting electoral, minciunile spuse de Romney. Întrebarea firească este de ce nu l-a taxat Obama pe candidatul republican la fața locului. Pe de altă parte, continuă încercarea de a reduce așteptările în legătură cu prestația președintelui în dezbateri. Articole de acest tip ajută.
Sunt multe paralele care se fac cu alte dezbateri prezidențiale. Unii spun că Obama a fost mai slab decât Carter în 1980. Suporterii președintelui speră într-o paralelă cu ce s-a întâmplat în 1984, când Reagan, după o prestație dezamăgitoare în fața democratului Mondale, a revenit strălucit în a doua confruntare. Alții, dinspre tabăra republicană, speră că Obama va avea soarta lui Gore, la fel de profesoral și el în timpul dezbaterilor cu George Bush Junior.
Ne putem acum întreba care a fost strategia gândită de echipa Obama pentru dezbatere, dincolo de rezultatul ei sub-mediocru, ca să nu spunem prost. Pare, de la distanță, că Obama a încercat să evacueze subiectele interne, unde avea mari probleme și dificultăți în a justifica starea economiei, pentru a marca puncte decisive pe terenul pe care a avut cele mai multe reușite – politica externă. Oricum ar fi lucrurile, trebuie să spunem că, așteptările devenind atât de reduse, Obama va avea o mare oportunitate în ultimele două dezbateri, în care politica externă (un subiect foarte delicat, s-a dovedit, pentru Romney) va juca un rol central – cel puțin în ultima confruntare. Se va auzi, cu siguranță, de multe ori din gura președintelui numele „Osama Bin Laden”.
Oricum ar fi, impresia este că Obama a încercat în prima dezbatere să arate fie absurditate soluțiilor lui Romney, fie lipsa clară de detalii în legătură cu probleme esențiale. De altfel, pe chestiuni de substanță, Obama a fost mult peste contracandidatul său. Ce l-a făcut să pară însă atât de slab este lipsa de entuziasm cu care și-a livrat argumentele și lipsa de reacție la perorațiile contracandidatului.
La acest moment, specialiștii apreciază că suntem prea „la cald” ca să putem veni cu verdicte certe în privința impactului dezbaterii asupra cursei. Cei de la New York Times ne arată de ce. Chiar dacă, potrivit Nielsen, 67,2 milioane de americani s-au uitat la dezbatere.
Mai mult, conform istoriei, se pare că prezența pe aceeași scenă cu Președintele SUA, pe picior de egalitate, avantajează în prima dezbatere contracandidatul.
Nu știu dacă prima dezbatere a schimbat cadrul campaniei prezidențiale. Tind să nu am o perspectivă prea plină de emoție, așa cum au manifestat admitatorii de ocazie ai lui Obama din România, și să spun că nu. Ce ar putea însă schimba ușor perspectiva este cifra de astăzi despre situația șomajului din SUA. Pentru prima dată de când a preluat Președinția, Obama are un șomaj de sub 8% - 7,8%. Dacă vă aduceți aminte, zecile de luni cu șomaj peste 8% au fost unul din argumentele des repetate de Romney împotriva candidatului democrat. Această acuză dispare, iar ceea ce se vede la orizont este un mare, mare sprijin pe care Președintele îl primește în ultima lună de campanie și înaintea unor dezbaterii pe care le poate aborda cu mai multă senitătate. E adevărat, nu cu lejeritatea pe care a arătat miercuri în Denver.
Sursa foto, aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu