Lecția moțiunii de ieri

După ce marți seara aveam moțiunea adoptată (din cele 4 voturi necesare, Ponta i-a adus pe Câmpanu și pe Bulă, iar Antonescu a mai zis că are și el încă 2 clienți), ieri demersul opoziției a eșuat, iar în stradă am avut jumătate din numărul de oameni estimat.

Ponta a ridicat până la cer miza moțiunii și aceasta s-a prăbușit peste el.

Două lucruri este important să fie spuse în legătură cu eșecul moțiunii de ieri:

• majoritatea pentru o moțiune de cenzură este foarte greu, dacă nu imposibil, să o faci doar prin presiunea mass-media.

• strategie PSD, ca partid care a inițiat moțiunea de cenzură (Crin e cu discursurile în acest peisaj, nu cu voturile), a fost greșită.

De ce a fost deci greșită strategia PSD?

PSD nu a înțeles un lucru foarte simplu: nu îl poți schimba pe Boc decât dacă ai majoritate parlamentară transparentă. Nu poți să iei parlamentari de la putere precum scoți iepuri din joben la circ, în ziua moțiunii. Trebuie să pleci de la început cu o majoritate cu care să câștigi în Parlament, dar și cu care să guvernezi.

PSD a fost mai interesat de viitoarele alegeri decât de formarea majorității. A făcut Congres ca să-i baricadeze poziția lui Ponta, discutând nu despre cum face majoritate, ci despre un iluzoriu program de guvernare.

A condiționat moțiunea de cenzură nu de realitatea din Parlament, ci de Congresul său. Sincer nu înțeleg de ce și-au tras acum cartușul, când știau că pot depune moțiune în urma asumării răspunderii Guvernului pe legea educației (poate găseau ceva deschidere la pedeliștii din Ardeal). Rămân astfel la mâna Guvernului (legea educației, a salarizării, bugetul), cu moțiune de cenzură ce poate fi depusă cel mai devreme în februarie (o moțiunpe sesiune). Dezbaterea moțiunii înaintea adoptării legii educației a făcut imposibil dialogul cu UDMR.

Vehicularea intensă a tezei alegerilor anticipate a speriat vânatul trădător din PDL și UNPR. Mai mult, declarațiile războinice între Crin și Ponta, precum și scepticismul în legătură cu șansele moțiunii (Năstase), n-au făcut prea bine, creând impresia de nehotărâre și incoerență la nivelul conducerii opoziției.

N-aș merge până acolo să spun că PSD nu și-a dorit adoptarea moțiunii. Nu fac aici teorii ale conspirației. Cert că PSD nu și-a jucat cu inteligența șansa, greșind strategia. Poate mai învață până vine iarna.