Temele de pe agenda publica din 2009. Cred ca e prea tarziu pentru teme aduse in prim-plan pe scenariul revolutiilor portocalii. Aceasta nu inseamna insa ca modelul poate fi schematizat si adaptat. Inainte de pune concluzia asupra temei lui Basescu pentru Cotroceni, trebuie inventariate cele vehiculate acum, cu efect insa secundar la nivelul opiniei publice.
Tema reformei Constitutiei. Adusa in prim-plan de derapajele Guvern – Presedinte din ultimii patru ani, problema modificarii Constitutiei a demarat in tromba, odata cu Raportul Comisiei Prezidentiale. Elementul central, propovaduit de Basescu, al modificarii tine de regimul politic (regim semi-prezidential accentuat – regim parlamentar). Prin tot felul de dezbateri in care consilierii prezidentiali se lupta cu tarie pentru stapan, Basescu isi plaseaza ancore de comunicare pentru momentul ulterior alegerilor europarlamentare (pana atunci se pare ca nicio tema nu o va depasi pe insemnatate pe cea referitoare la criza economica).
Tema regimului politic e cel mai usor de exploatat de Basescu. Sebastian Lazaroiu, consilier prezidential, expune temele bine facute: 55% din romani vor modificarea Constitutiei si 90% vor presedinte ales direct, conform unui sondaj CSOP din ianuarie 2009. Explicand situatia partinitor, cu un presedinte-solutie universala si un Parlament ineficient si pavaza pentru infractori (asemanator CGMB din 2004), tactica e usor de intuit. Totusi, riscul pentru Basescu e unul destul de mare, pe doua directii: construirea imaginii unui dictator (bun prilej de speculat pentru adversari) si atitudinea rezervata, necombativa a celorlaltor partide (indeosebi a PSD, care-l incorseteaza si pe Basescu in Parteneriatul pentru Romania).
In ultima saptamana, o alta sub-tema apare: cea a statului unitar si national. Atitudinea fata de maghiari tradeaza impulsul de a mobiliza prin crearea altor tipuri de clivaje: mobilizarea romanilor din Ardeal (dar si a electoratului PRM si PNG), dar si, in subsidiar, ciupirea unui segment din electoratul UDMR (desi atitudinea fata de UDMR e una pe termen lung, dictata de emotii personale, tocmai de destructurare a acestui partid).
Tema crizei economice. Perimetrul de actiune al presedintelui pe aceasta tema e destul de scazut. Pozitionarile sale din campania electorala pentru alegerile generale, cu deplasari prin tara si conferinte de presa care nu se mai terminau, au aratat lipsa de competenta si de impetuozitate a personajul. Caracterul tehnic al problemei il depaseste cu mult, pentru a o considera centrala. De aceea, Basescua abordeaza tema superficial, mai mult ca o obligatie a consecventei. Tema critica, ea e plasata Guvernului, pentru intretinere si, eventual, pentru preluare a efectelor negative.
Tema sigurantei cetateanului. Ultimele evenimente din Romania au adus in prim-plan tema. Brasov, Ciorogarla, Cluj, alaturi de alte evenimente din tara intens prezentate de media, fac obiectul unei puternice dezbateri asupra capacitatii statului de a-si proteja cetatenii. Basescu, cu trompeta Boc, aruunca sageti catre structurile de ordine si testeaza primele gesturi de apropriere a subiectului. Ceremoniile de la MAI ni-l prezinta pe presedinte insinuandu-se in tablou. De altfel, in Ministerul Administratiei si Internelor, raportul temelor e schimbat fundamental fata de decembrie 2008: internele sunt azi mult mai mediatizate decat reforma administratiei.
Tema justitiei. Acum, situatia in justitie difera fundamental de momentul 2004: Basescu controleaza prin Morar DNA, Ministerul Justitiei e considerat portocaliu prin mentinerea lui Predoiu (liberal de vreme buna, dar agreat de la inceput de Basescu), PD-L este la guvernare iar avanpostul Nastase pare a disparea, cu ocazia votului din Parlament (favorizat de decizia fostului premier). Sarcina lui Basescu referitoare la aceasta tema e acum mult mai grea: daca inainte lupta cu un sistem in care lipsea cadrul pentru condamnarea coruptilor, acum e mult mai greu sa transpui in politica lupta cu rezultatele unui siste plin de constrangeri si de proceduri. In ansamblul ei, totusi, tema pare secunda si trecuta, ca o supa reincalzita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu