In Franta, Nicholas Sarkozy a reusit sa destabilizeze Partidul Socialist promovand in functii publice politicieni merituosi ai acestei formatiuni. Kouchner, ca ministru de externe, si Strauss-Kahn, ca director general al FMI, sunt exemplele cele mai cunoscute. Mai multe detalii gasiti aici.
In Romania, discutia publica s-a purtat in jurul intentiei presedintelui Basescu de a crea o contrapondere la PSD in zona stangii, prin sustinerea partidului lui Oprea. Foarte putini au fost aceia care au vorbit despre „extragerea” din PSD a lui Marian Sirbu si a lui Cristian Diaconescu.
Triunghiul social-democrat din jurul Presedintelui este intregit de Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.
Diaconescu si Sirbu, recunoscuti ca profesionisti, apar in orice discutie despre remanierea guvernamentala: Sirbu e solutia legitima pentru Ministerul Muncii, iar Diaconescu pentru Afaceri Externe sau Justitie. Mai nou, Mihai Tanasescu este tot mai vehiculat ca varianta de prim-ministru, alaturi de Lucian Croitoru.
Incertitudinea este insa cuvantul-cheie in privinta unei eventuale remanieri:
- Marian Sirbu a mai incetat sa apara la TV, unde inaintea masurii reducerii ajunsese sa fie cel mai bun purtator de cuvant al ministerului condus de Seitan. Acum probabil asteapta ca situatia sa devina incendiara pentru a deveni oficial ministru.
- Diaconescu are acum mai multe sanse pentru justitie decat pentru externe. Perfomanta electorala a lui Baconschi la Paris nu poate fi atat de rapid uitata. In cazul justitiei, harababura de la ANI si de la ICCJ, alaturi de presiunea care o sa vina ca urmare a reducerii pensiilor si salariilor magistratilor, ii pot crea mari probleme lui Predoiu.
- Tanasescu s-a remarcat in anul electoral 2009 printr-o sustinere discreta a Guvernului (pozitia in general a FMI). Atitudinea sa de distantare fata de PSD s-ar parea ca e rezultatul tocmai refuzului social-democratilor de a alege Ministerul de Finante in timpul negocierilor din 2008. Mai nou insa, Tanasescu pare porta-vocea schimbarii: a sustinut dizidenta in PSD cand nimeni nu se hotarase sa-l contracandideze pe Geoana si a spus ca FMI nu mai are incredere in Guvern, chiar inaintea descinderii la Bucuresti a misiunii FMI. Mai mult, saptamana aceasta la Realitatea TV fostul ministru de finante a vorbit si legitimat eventualul plan B al Guvernului: marirea taxelor.
Ca si presedintele francez, Basescu pare a-si fi pregatit toate miscarile. Mai trebuie doar sa le execute, trecand peste argumentele instabilitatii guvernamentale intr-o perioada de criza si ale trecutului rosu al celor trei.
Acuzat pentru caracterul sau conflictual (tema centrala de atac in campania prezidentiala din 2009), Presedintele ar putea da acum semnalul unitatii intr-un moment socio-economic foarte complicat. Printr-o strategie de „damage control”, cartoful fierbinte al guvernarii ar putea fi plimbat dinspre PDL catre PSD, cel care pare a contabiliza acum, prin opozitia transanta, efectul „apocalipticelor” reduceri.
Avem deci un Sarkozy pe jumatate. Ne face Basescu o surpriza si ne arata ca poate mai mult?
Ma astept la surprize de la Basescu. Dar avand in vedere obisnuinta sa de a destabiliza, de a invinui, de a arunca peste bord, ma astept la ce-i mai rau. A aruncat pe piata o crestere a fiscalitatii (de la 16 la 20%) si-a a finalizat cu o fiscalitate de 37%. Atat rezulta din reducerea veniturilor salariale cu 25% si impozitarea a ceea ce ramane cu 16%.
RăspundețiȘtergereSper sa greseasca, sa nu fie "inspirat" la numirea altui prim ministru si sa-l numeasca, de exemplu, pe Tariceanu care dupa cateva luni sa-i scaota de la guvernare pe cei de la PD si sa guverneze cu ajutorul PSD-ului ca si in perioada 2007-2008.
Pe mine ma pune pe ganduri ca nimeni nu observa cu cata usurinta vorbesc Isarescu si Tanasescu despre un plan B din toamna. Eventual cota unica si TVA 20%.
RăspundețiȘtergere