Nevoia de a crede in Curtea Constitutionala

Pe 22 aprilie, in stilu-i justitiar, la B1TV Radu Moraru discuta cu Dan Tapalaga. Iritarea celor doi era bine sustinuta de titlul de pe ecran: „S-a ajuns prea departe! Judecatorii Curtii se poartă ca Dumnezeii Romaniei”. Aveam, asadar, o noua tinta – Curtea Constitutionala!

Brusc, gandul m-a dus la Constitutia din 1991 , unde la articolul privind deciziile Curtii Constitutionale (art. 145) se spunea asa:

„Articolul 145
(1) În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit articolului 144 literele a) şi b), legea sau regulamentul se transmite spre reexaminare. Dacă legea este adoptată în aceeaşi formă, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere, obiecţia de neconstituţionalitate este înlaturată, iar promulgarea devine obligatorie.”

Asadar, pana in 2003 (cand deciziile au devenit definitive si obligatorii), prin votul a doua treimi dintre senatori si deputati o lege declarata neconstitutionala devenea brusc constitutionala. Prin vointa Adunarii Constituante din 1991, politicul era precumpanitor si asumat explicit in privinta rolului Curtii.

Nu pot sa nu observ astazi presiunea care se pune asupra Curtii Constitutionale. In fapt, traim apogeul unui fenomen care a inceput in 2007. Institutia care, in tumultul politic, are rolul de a da o directie si de a apara Constitutia devine tot mai putin credibila. La nivelul opiniei publice, e tot mai evident modul duplicitar in care analizam deciziile Curtii: de exemplu, suntem satisfacuti de neconstitutionalitatea legii privind politizarea serviciilor deconcentrate, dar suntem iritati peste masura de situatia in care a ajuns ANI.

Sa fie bine inteles: atat deciziile, cat si activitatea judecatorilor de la CC contribuie la decredibilizare. Respingerea candidaturii lui Cernea (in fapt, deciziile contradictorii din ianuarie si aprilie) e doar un exemplu. Cazul Coldea, unde legaturile cu Securitatea a doi judecatori erau anchetate de SRI, e o alta pata pe obrazul Curtii.

In contextul revizuirii Constitutiei, tot ce se intampla cu CC poate duce gandul la modificarea rolului instantei de contencios constitutional. Eventual, prin luare in calcul a vechii reglementari. Sau poate tot tumultul de astazi este pregatirea inlocuirii a 3 judecatori in iunie.

In Romania lui 2010, dincolo de iritari si nemultumiri, firesti de altfel, as vrea sa cautam lucid raspunsul la urmatoarea intrebare: era sau este mai bine ca prin cumparare de voturi in Parlament orice lege sa devina constitutionala? Am mai avea atunci Constitutie? Nu am ajunge in situatia de a avea nu doar tradatori de partid, ci si tradatori de Constitutie?

Iata de ce avem nevoie sa credem in Curtea Constitutionala, asa cum e ea reglementata azi. E, dupa mine, singurul factor de echilibru in devalmasia puterii. Cat de frica mi-ar fi azi sa avem o Curte care sa functioneze dupa Constitutia din 1991!