marți, 23 noiembrie 2010

Un Președinte pentru liniștea cui?

Crin Președinte, Ponta premier. Iată ce a înțeles cvasi-unanimitatea presei din declarația de ieri a Președintelui PSD. Ce înseamnă această interpretare? Există altceva mai interesant în vorbele lui Ponta?

Prima întrebare suplimentară ține de sinceritatea demersului PSD. Chiar e gata PSD să cedeze președinția României cu 4 ani înainte de alegeri, să se pună sub condurul lui Crin? Sau e mai important accesul cu orice preț la guvernare și apoi „om trăi și om vedea”? E strategia lui Ponta reacția câștigătoare la posibilitatea reunificării dreptei și a încă unui ofsaid de 4 ani pentru social-democrați?

Din câte se vede, Crin continuă baletul politic care în limbaj liberal se numește autonomizare. Știe că, din poziția de Președinte al PNL, trebuie să-și lase toate posibilitățile deschise pentru negocierea post-parlamentare. Oricât de locomotivă ar fi Antonescu, nu cred că rezistă dacă nu aduce partidul la guvernare. Pentru el personal este important ca orice va ceda în 2012 ca președinte de partid să fie compensat înzecit în 2014.

Dar cum se văd lucrurile dinspre PSD? Concluzia certă a zilei de ieri este că Ponta l-a mai omorât o dată pe Năstase. Pe oriunde i se pune întrebarea despre președinție răspunde că fostul premier nu e în plan. Ieri însă pare că a dat verdictul final, arătând disponibilitatea chiar de a renunța la candidat PSD pentru președinție ca să-l convingă o dată pentru totdeauna pe maestrul său politic că vorbește foarte serios.

Nu foarte mulți din PSD au înțeles sensul vorbelor lui Ponta de ieri. Unii vorbesc despre predarea și la Crin după cea la Băsescu (pact de neagresiune cu Cotroceniul – renunțarea la suspendare), cei mai mulți așteaptă vremea alegerilor. Întrebarea de-o mie de puncte este ce așteaptă Năstase și, mai ales, cum așteaptă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...